Nimicuri 1

Ok ok. Dacă mi-am uitat parola de pe wordpress e clar ca nu am mai onorat de mult tare cu prezența pe aici. Dar am început să iau lecitină, so that should do.

După o deosebită săptămână petrecută la -10 până la -22 de grade celsius în București, în sălile de la liceul Gh. Lazăr+ bonus -în Giulești la țigani- am început semestrul doi, cu noi ore deosebite de matematică, conferințe la Madrid și Poiana Brașov. Și sper să mai pup o națională anul ăsta- respectiv cea de economie. Citește în continuare

IASIMUN

In the last 3 days (3-5 December 2010) I have attended in a Model United Nations, held in Iași, Romania. In my quality of the honorable delegate of Norway in the Eco-Soc Committee (that is economic and social) I have had an amazing experience. Having studied the procedures and the three topics in Eco-Soc Citește în continuare

Un alt eu

Tocmai s-a schimbat ora într-o noapte. Cum ar fi dacă, de două ori pe an, timp de o noapte măcar, ne-am putea schimba și identitatea, viața? Să ajungi în locul unui copil de 14 ani din Norvegia, a unei casnice americane ce trece prin criza vârstei de 40 de ani, să fii tu în locul soțului milionar din Moscova ce își înșeala nevasta. Citește în continuare

De câtã singurãtate are nevoie un om?

Cu părere de rău, iar am realizat ca am luat-o pe căi greșite. Într-o luptă fără rost, motivul a devenit pretext, singurătatea a crescut exponențial și totul a căpătat o întorsătură proastă. Am deprins un crunt snobism intelectual, moment pe care încerc să îl depășesc. La fel cum încerc să îmi depășesc și orgoliul prostesc, care se află undeva bine împământenit precum sabia lui Lancelot. Citește în continuare

Septembrie curat

Era în drafts. Scris pe 1 septembrie. A fost ceva în textul ăsta care nu mi-a placut. Și totusi, cu o întarziere de 19 zile îl las să vadă lumina dimineții:).

Anul ăsta m-a prins 1 septembrie la Craiova. Ca niciodată. Puținele grade peste 0 s-au resimțit din plin. Întotdeauna mi-au plăcut frigul și ploaia, mi-au dat o stare teribilă de bine. De data asta, vremea a venit ca o înștiințare, ca un sol de pace, pentru o trezire la viață a realității ce mă înconjoară și mă va înconjura pentru următoarele 8-9 luni, mai mult sau mai puțin. După o vară poate prea aglomerată, mă bucur să mă întorc la obișnuit, la rutina zilnică. Într-o anumită măsură îmi place să am o viață previzibilă, sigură. Din acest punct de vedere, probabil cã m-aș descurca destul de bine într-un job pe managementul riscului:))

Cu greu, am început sã îmi accept vârsta și domiciliul din buletin și chiar Citește în continuare